: ) dupa inca o saptamana...

Se pare ca in ultima vreme, seara este un moment prielnic pentru a-mi scrie gandurile. Spun asta, doar fiindca paharul cu vin se goleste si se umple din ce in ce mai des? Sau chiar asa o fi? In orice caz, a fost o saptamana interesanta, nu am luat locul 1 nici la Maximum Rock, nici la GBOB, insa cu toate astea simtim ca am castigat foarte multe de pe urma acestor evenimente :) la urma urmei nu-I nimic rau in a purta titlul de Best Alternative Band in Romania 2009.
Pana una alta, ii astept pe Andrei, Oana si Corina sa vina pe la mine sa facem paste - pentru cultura generala a tuturor, mie imi place foarte mult sa mananc – si sa bem vin :D bineinteles. In seara asta nu am chef de filozofii, ca atare, va imbratisez pe toti si pe toate si ne vedem curand.

PS: un pic de Evo, filmat la Maximum Rock
http://www.youtube.com/watch?v=t__pKlpCk_U&feature=player_embedded
Enjoy, folks

Cosmin

Maximum Global Battle of The Bands - reflectii de duminica seara

Dragii mei,
Dupa cum bine stiti …sau nu :), EvO se indreapta cu pasi repezi spre un final de saptamana foarte agitat – Maximum Rock si GBOB 2009, ambele deschizand orizonturi care in mod normal excita simturile oricarui om de trupa, incluzandu-le si pe ale noastre.
E fantastic sa visezi la victorie, insa mai sunt cateva chestii de facut pana acolo. Partea cea mai frumoasa este ca vom canta, mai ales ca pregatim si o piesa noua, care se numeste ‘Welcome’… in rastimpul asta, in fundalul ploii de afara privesc fascinat un live de pe noul dvd Alter Bridge, baietii aia din state, care se numeau Creed acum cativa ani. Ce-ar fi daca intr-o buna zi, EvO o sa apara pe youtube cu filmulete din al nu stiu catelea dvd live :) comentat indelung de tot soiul de indivizi, mai mult sau mai putin binevoitori sau entuziasmati? Hmmmm… ploaia din geam imi aminteste de prezent, si continui sa scriu postarea asta.
Ce parere aveti voi despre singuratate? Ce inseamna sa fii singur cu adevarat - Sa nu ai prieteni, familie, persoana cu care sa-ti imparti sentimentele?
Eu cred ca singur, este cel care nu traieste decat pentru el si dorintele sale inchipuite, cel care fiind inconjurat de tot ceea ce si-ar putea dori orice om, tanjeste dupa lucruri sau persoane care cred ca l-ar putea face fericit, uitand cu desavarsire sa priveasca acolo unde cei mai multi dintre noi nici macar nu se obosesc sa priveasca… langa ei insisi.
Continuand…Indiferenta… ceva ce ne atrage precum moliile neputincioase langa un bec arzator… stim ca ne va fi rau, ca o sa friga, si cu toate astea, atractia e fatala… ‘ceva-ul’ acela ne chinuie infiorator in stransoarea sa, ne imprima dorinta mistuitoare de a ne afla langa cel/ cea a carui atentie nu o putem capta deloc, sau in mica masura. Am invatat in ratacirile mele sufletesti, ca orice ai face, oamenii de care ai nevoie cu adevarat sunt cei care nu te-au parasit niciodata, … cei pe care tu-i ignori complet, fiindca atentia si iubirea lor este neconditionata. Nu trebuie sa faci ceva deosebit, sa te dai peste cap sau sa furi salata din gradina ursului ca sa poti sa te bucuri de prezenta sau de afectiunea lor.
Lucruri si gesture simple, un zambet, o floare, un sarut, o privire… sunt calcate in picioare fara nici un fel de ezitare de angoase, temeri si framantari ale omului modern, care in loc sa se bucure de ceea ce viata - care oricum, in timpurile astea, nu prea rezerva surprize frumoase – scoate in drumul fiecaruia dintre noi. Seize the opportunity! Ar spune americanul, sau cel mai degraba, Carpe Diem! Asta o stie toata lumea, nu? Insa majoritatea se gandesc la ea, din foarte multe puncte de vedere, cele mai multe ar coincide cu viteza, drogurile, senzatiile tari… ce-ar fi daca senzatia mea tare, ar fi aceea in care inchid ochii si ma las sa plutesc, cand cant, cand sarut o pereche de buze sau privesc adanc in niste ochi - ferestrele catre sufletul cuiva. Ai simtit vreodata fiorul ala, in momentul in care patrunzi in sufletul unui om? Macar pentru o secunda, ai vazut in el, in universal lui interior. A tresarit! Stie ca ai intrat… acu-i acu, sa te lase, sa te goneasca? … Pfffff, te-au trecut toate apele, dar ce folos :) a fost doar pentru o clipa. Ia mai gandeste-te: Ai fost acolo? Ai trait? E bine, inseamna Carpe Diem, Cosmin style ca sa zic asa, si este unul dintre milioanele de exemple pe care as putea sa le dau, aici, acum, oricand.
Tema pentru acasa, mi-am amintit o idee veche a Teodorei: intra in baie, sau unde ai o oglinda mare, inchide lumina, si priveste-te in ea… ce vezi? Vezi ceva? Poti sa raspunzi printr-un simplu comentariu la postarea asta, chiar incurajez asta, si astept sa citesc ideile fiecaruia din voi.
Am ascultat prea mult Karnivool, si uite ce a iesit :)
Promit sa scriem mai des, si sa impartim gandurile noastre cu voi.
Ne vedem pe 25 octombrie in Silver Church, si tineti minte, nu suntem singuri decat daca ‘inchidem’ ferestrele, si nu lasam pe nimeni sa priveasca inauntru, in timp ce noi privim afara cu inima stransa.

Cosmin

EvO la GoldenStufstock

Cumva, se pare ca ne plac anii impari, 2005, 2007, si acum 2009, fiind al treilea an in care participam la Stufstock. Mai e putin pana pe 4 septembrie, insa deja ne agitam cu pregatiri!

Ne vedem acolo!

EvO

Sibiu

Aseara, intr-un club micut din Sibiu am cantat pe nepusa masa, variantele acustice de la Take It Off si Freedom Rope, partea mai interesanta este ca nu stiam ca vom canta :) insa a fost o experienta foarte interesanta.

Maine seara urmeaza concertul din Bohemian Flow,

Ne vedem acolo

Cosmin

EVO la Sibiu

In dimineata asta plecam catre Sibiu.
Eu si Cosmin incepem un curs de canto modern cu o profesoara din Olanda.

Acum vreun an am inceput sa studiez o tehnica de canto care mi-a schimbat complet abordarea fata de reprezentatia pe scena, studiul individual, compozitia pieselor si a verusurilor, si mai ales am inteles ce inseamna sa canti sanatos. Pentru un solist rock, care isi doreste sa trasmita dinamismul si intensitatea muzicii atunci cand e pe scena, cantatul sanatos e vital. Concertele in cluburi pline de fum si ne-aerisite, lipsa pregatirii vocii inainte de a incepe, pot dauna extrem de mult, iar in timp vocea va fi afectata, iar reprezentatia solistului poate avea mult de suferit.

Consider ca este responsabilitatea solistului rock, sau de orice alt gen, sa isi cunoasca vocea si sa nu abuzeze de calitatile ei. Deasemenea consider ca pastrarea vocii in cea mai buna conditie este o obligatie fata de publicul venit sa vada concertul. O aparitie ragusita si fara vlaga nu va impresiona pe nimeni. Cel putin asta am inteles eu dupa aproape 5 ani de cantat nesanatos.

Pentru ca ne-am hotarat sa amplificam intensitatea concertelor Cosmin s-a hotarat sa urmeze cursul de canto, si sa invete sa isi foloseasca vocea. Un neajuns serios al trupelor rock, poate fi lipsa vocilor secundare. Ne-am hotarat sa folosim mai mult acest aspect in urma vizionarii unei trupe din Australia – Karnivool, pentru care vocile secundare in refrene sunt extrem de importante, iar in materialele de studio, aceste voci se trag o data cu cea principala.

Suntem foarte entuziasmati, in special pentru ca ce vom invata avem ocazia sa aplicam intr-un concert, pe 30 Iulie in Club Bohemian Flow din Sibiu alaturi de trupa Perfekkt Match.

Vom reveni in scurt timp cu poze de la concertul de Joi din Bucuresti si poze si inregistrari din Sibiu.

Pe curand,

Teodora

EvO alaturi de Perffekkt Match in Bohemian Flow, joi 30 iulie, ora 21.00

Va asteptam in Bohemian Flow, joi la ora 21.00!

Concursul nostru continua si la Sibiu!
Deci inscrie-te la newsletter si poti castiga o invitatie la concert!

Ne vedem acolo!

EvO

Prima zi din restul vietii noastre – Concert in Suburbia si The Greatest Distance

Aseara am sustinut primul concert in noua formula in Club Suburbia din Bucuresti. In deschidere au cantat trupele East Area si Kinethics.

Desi s-a adunat destul de putina lume, oamenii au adus cu ei un entuziasm incredibil. Au inconjurat scena si nu s-au mutat pana tarziu in noapte.

Am urcat pe scena crispati, nestiind ce ne asteapta si cum vor reactiona oamenii la noul material. Breakdown a fost piesa de sacrificiu si Moro (sunetistul nostru) a facut ultimele ajustari.
Ne-am acomodat foarte repede si una dupa alta piesele incepeau sa prinda forma si energie. Atmosfera a devenit din ce in ce mai tensionata iar cei din sala, in loc sa se agite in fata scenei isi blocasera privirile asupra noastra si ascultau inerti, ca la sfarsitul piesei sa explodeze in aplauze . Ne-am simtit extraodrinar. Oamenii nu se miscau doar pentru ca asa le dicta bassul…erau fascinati, ascultau, le puteam citi versurile pe buze, pulsau alaturi de noi . Au inteles ca noi venisem acolo sa le cantam, nu sa ii obosim.

Una dintre cele mai intense piese de pe noul material este The Greatest Distance, pe care o dedic la fiecare concert unei personae special care nu mai e alaturi de noi. Niciodata, insa nu specific despre cine este vorba.
The Greatest Distance este dedicata tatalui meu care a incetat din viata in Octombrie 2008. Am inceput lucrul la ea inainte ca tata sa se imbolnaveasca dar nu parea sa aibe vreo finalitate. Totusi, in momentele dinaintea mortii lui, in capul meu rasuna constant un pasaj al piesei. Ca atare, dupa ce chinul lui s-a incheiat si am putut sa ma re-intorc la repetitii, am terminat piesa.
Tatal meu a fost motivul pentru care m-am apucat de muzica, a fost omul care mi-a format dragostea pentru aceasta forma de exprimare,cel mai mare admirator al nostru si cel mai aprig inamic atunci cand la 17 ani vroiam sa plec la repetitii si el considera ca nu era cazul. L-am iubit enorm si acum, inainte de a urca pe scena imi doresc sa-l vad undeva in spatele clubului, fixandu-ma cu privirea si zambindu-mi mereu incantat indiferent cat de rau suna.

Reactiile la The Greatest Distance au fost incredibile.

Finalul concertului a acumulat toata tensiunea bassului si tobei, si toata dinamica dintre voce si chitara iar refrenul de la Freedom Rope a fost cantat de intreg publicul.

Am ajuns acasa extenuati si fericiti. A fost o seara de vara extraordinara in Bucuresti.

Ne vedem la Sibiu…

Teodora